Complimente acasă
sau la cuptor
Ce înseamnă cuvântul acasă pentru tine? Ce fel de om ești când te trezești dimineața și ce i-ai spune variantei tale de seara? Spune-mi despre un moment când te-ai simțit cu adevărat iubit și vreau să știu ce crezi despre numele tău mic. Ce fel de cadouri îți place să primești și ce alegi între dulce și sărat. Vreau să-mi povestești despre dățile în care nu ai fost blând și cum ai purtat amintirile astea cu tine? Ce te bucură și cum simți tăcerea? Ce intonație are vocea din mintea ta?
Ce te face să te simți văzut? Cum primești complimentele? E atenția complimentul suprem? Interesul, timpul pe care alți oameni și-l iau ca să se uite la tine și ca să te vadă. Memorarea gesturilor, a modului în care ții cu degetele lingura și dragostea pentru cele trei riduri de pe frunte? E despre întrebările pe care oamenii le pun doar așa, că vor să știe despre tine?
Sau poate răbdarea e modul tău preferat de alint? Când știe că o să comanzi tot Roast Pork de la Cava, dar trece cu tine prin toate meniurile înainte, manifestând un real interes față de modul tău de a alege? E atunci când nu ai cuvinte pentru o stare rea și te ia de mână și încearcă să înțeleagă cu tine? Te face asta să te simți iubit?
E încrederea?
Liniștea? Cuvântul?
Care e complimentul tău favorit?
Acum vreo 5 ani am fost la piesa de teatru "O mie de motive" jucată de Florin Piersic jr. Un spectacol despre povestea unui copil de 6 ani care se hotărăște să construiască o listă cu motive care-l fac fericit, urmând să o crească constant. A început cu înghețata și o regulă era ca motivele să nu se repete. Spectacolul implica publicul, așa că fiecare spectator a primit câte un cartonaș. Al meu a fost cel cu nr. 282 și avea mesajul "să faci un compliment" (îl am și acum sub un magnet, pe frigider). La o prima oprire asupra îndemnului m-am gândit că l-aș face fericit doar pe cel pe care îl complimentez, însă acum cred că prin manifestarea aprecierii față de cineva sau față de un obiect, de o bucată de natură sau de un ingredient, față de o informație sau o activitate sau orice, ajungem să trăim experiența acelui lucru cât mai complet și măreț și se creează un soi de relație.
Și mai cred că prin astfel de experiențe, prin relații cu oameni, evenimente și locuri ne definim existența.
Ce am constatat în ultima vreme este că parole și păcate pot uita, dar ochii care mi-au zâmbit, în timp ce gura lor a rostit un compliment, nu uit. Cum nu l-am uitat nici pe vecinul de pe strada unde lucra tata, un bătrânel văduv, o apariție blândă, cu o privire caldă și mâini grele, alături de care împărțeam din ce gătea mama acasă. După fiecare dată în care mâncam șnițel, încheia spunând "complimente acasă!" Complimente pentru mama, pentru acasă, pentru șnițel. Pe lista mea cu o mie de motive pentru care sunt fericită, șnițelul de la Nicolai avea un loc care părea greu de inlocuit, până a apărut varianta gătită de mine.
Ingrediente pentru șnițel (am folosit făină de hrișcă și mălai pentru o variantă fără gluten):
500g piept de curcan;
2 ouă;
4 linguri făină de hrișcă;
6 linguri cu vârf de mălai
o mână semințe de floarea soarelui, crude;
o mână semințe de dovleac, crude;
o mână susan negru;
o lingură de Nigella seeds, adică semințe de chimen negru;
sare și piper.
Ingrediente pentru garnitură:
doi cartofi mari albi;
cimbru uscat, sare;
o lingură ulei măsline.
Am împărțit pieptul în patru bucăți, pe care le-am cosmetizat cu obiectul inventat pentru această acțiune. Am frecat fiecare bucată de cărniță cu sare și am presărat piper peste, apoi am trecut-o prin ou, prin făină și prin amestecul de mălai, semințe de floarea soarelui, semințe de dovleac, semințe de susan negru și semințe de chimen negru. La final am uns fiecare bucată cu puțin ulei de măsline.
Am tăiat doi cartofi în formă ca pentru wedges, i-am frecat cu sare, cimbru uscat și i-am amestecat cu o lingură ulei de măsline și mălaiul rămas de la amestecul pentru șnițel. I-am așezat într-o tavă, pe foaie de copt și i-am dat la cuptorul preîncălzit la 200 de grade, treapta 4, pentru 20 de min.
După ce timpul s-a scurs, am scăzut temperatura la 180 de grade, cu ventilație, tava am coborât-o cu o treaptă mai jos, am adăugat bucățile de șnițel și am lăsat 25 de min sau până se rumenește fiecare bucată.
Am mâncat cu pesto și relish de sfeclă.
Suculent la interior și crunchy la exterior. Aroma de nucă a făinei de hrișcă este potențată de nuanțele subtile ale semințelor de chimen, iar semințele accentuează întreg gustul unei mușcături.