Tartă pe alese
Cu multe verdețuri, brânză și ulei cu za'atar
Dacă până acum Anca a început newsletterul și eu l-am încheiat, de data asta îl scriu doar eu, de la prima oră. Anca pregătește rețeta următoare. Mare provocare!
Mă trezesc că începe să sune Fantasy World. Îmi dau ochii peste cap, cu ochii închiși și întorcându-mă pe cealaltă parte. Volumul crește! Mă ridic, apăs STOP și în același timp START la viață.
Mă duc să mă spăl pe dinți sau dau drumu' la Sweet Summer? E 6:45. Mă îndrept spre bucătărie, dau drumu' la boxă, la piesă.
Beau apă sau îmi fac limonadă caldă, cu turmeric, ghimbir și semințe? Limonadă cu beneficii, am nevoie să fac alegeri benefice la început de săptămână.
Porridge sau întind niște pate de cod pe doi crackerși și ceva frunze lângă?
Blugii negri evazați sau ăia drepți? Cămașa colorată sau tricoul cu căpșune?
Sunt în săptămâna de mers fizic la birou, după un weekend în care noaptea de sâmbătă mi-am petrecut-o la Platforma Wolf, duminica zăcând, așa că lunea pare să-mi provoace necazuri. De obicei, toate alegerile astea sunt făcute de duminica, ca și președintele țării. Doar că duminica asta n-am fost la vot. Și asta tot o alegere e!
Încep să dansez cu borcanul de cânepă într-o mână și borcanul de in, în cealaltă mână. Soarele de afară și versurile mă invită să mă gândesc la vacanța de vară. Unde merg vara asta, sudul Spaniei sau într-una dintre țările nordice, m-am întrebat. Anul trecut unde am fost? A, în Sardinia, cu Anca. Am avut de ales între Sardinia și Sicilia.
Am ales biletul cel mai low cost, și cu o selecție sumară de haine sumare am plecat în Sardinia să declarăm vara incendiară.
Ca să aflu, că diminețile în Sardinia trebuie să alegi ce costum de baie urmează să porți, între papaya și smochine proaspete și între pasticerrii faimoase. Acolo, neputința alegerii e și mai adâncă, cappuccino sau latte machiatto, croissant cu fistic sau torta de la nona, panino cu buratta și pesto sau salsiccia cu stracciatella?
Daar, întâmplarea face ca viața să nu fie o dimineață de vacanță în Sardinia și unele alegeri trebuie să le fac din rolul de adult și alea par să fie cele mai pretențioase. Cele mai grele secvențe de jucat sunt din biroul profesional și acelea în care să nu declanșez mesajul: “your balance is low”. Altele le fac la masa prieteniei și sunt cele mai apropiate de gustul meu. Mai fac unele impresionante, acelea asumate, fără să aștept neapărat un anume rezultat și vine surpriza.
Am ales să fac un soi de quiche, fără gluten, cu trei tipuri de verdețuri ale primăverii, cu brânză de oaie pentru că pur și simplu n-am putut să mă abțin să n-o cumpăr când am văzut-o, caju, mi se pare că l-am neglijat în ultimul timp și am introdus și za’atar-ul în viața mea cu această ocazie.
Tartă cu spanac, leurdă și brânză de oaie
Ingrediente pentru blat:
350 gr cartofi albi;
110 gr făină fără gluten;
3 linguri ulei de floarea soarelui;
Ingrediente pentru umplutură:
500 gr spanac;
3 legături leurdă;
o legătură de kale;
o legătură muștar (da, există);
o cremă de cocos sau de ovăz;
60 gr brânză de oaie;
o mână caju mărunțit (sau orice nucă. Eu am ales caju pentru finețea lui, să echilibreze puterea brânzicii);
o linguriță de cimbru uscat;
1/2 linguriță za’atar;
două linguri ulei de măsline pentru sotat, alte două pentru răsfățat;
jumătate de nucșoară răzuită proaspăt;
fulgi de chilli;
piper proaspăt măcinat;
sare.
Am pus cartofii la fiert să-i pregătesc de piure, dar n-am făcut piure. Hoață!
Separat, am pus niște apă la fiert. Am spălat și curățat spanacul, cu răbdare, leurda, legătura de kale. Muștarul nu era în plan, apare mai târziu.
Am opărit spanacul, adică l-am pus într-o sită și am turnat apă clocotită peste el și l-am lăsat la scurs. Am tocat leurda și am lăsat-o să-și găsească kalea spre tigaia în care s-au încins două linguri de ulei de măsline. Deci, leurda și kale la sotat, peste care am adăugat spanacul tocat. Mă uitam la tot verdele din tigaia aburindă, mai era loc de ceva, Anca pe lângă mine făcea poze, și-mi vine ideea s-o rog să-mi aducă legătura de muștar, îmi aduce ruccola, îi zic ca a greșit legătură, ne hlizim… Cert e că am adăugat și muștarul tocat în tigaie și le-am facilitat verdețurilor apropierea cam cinci minute, amestecând uneori să nu se obișnuiască una cu alta și să se lipească. Am adăugat crema de cocos, sare, piper, nucșoară, cimbru, fulgi de chilli și am lăsat să scadă sosul.
Între timp am sfărâmat cartofii bine bine de tot, am adăugat făina, uleiul și am format o cocă. Doar ca neavând gluten nu e elastică, e moale și fină. Am întins aluatul direct pe foaia de copt ce urma să ocupe forma de tartă, cu un diametru un pic mai mare decât al tăvii ca să îi fac și margini. Am transferat cu tot cu foaie în tăviță, am pus o alta foaie de copt deasupra, boabe de fasole și am băgat la cuptorul preîncălzit 10 min, la 200 de grade.
După ce amestecul din tigaie a fost părăsit de lichid, adică după vreo 10-15 minute, l-am transferat peste aluat, am presărat brânzică și caju. Am lăsat la cuptor vreo 30 de min.
Am amestecat jumătate de linguriță de za'atar cu doua linguri de ulei de măsline. Am tăiat tarta, după ce s-a răcit (puțin) și am stropit fiecare felie pe care am mâncat-o, cu amestecul de ulei cu za'atar.
Savoarea acestei tarte este unică, îți hrănește sufletul, îți satisface organismul și-ți potolește mintea.