Salam de biscuiți îndrăgostiți

de fistic și apă de trandafiri

taco, urechi de lemn, bird by bird de Anne Lamott, brownie cookie de la Arzu, două episoade din Somebody Somewhere, dulceață de zmei, albumul nou de la Mild Orange, ace pentru cojocul meu, sunetele râsetelor la glumele mele, smântână lichidă de îmbrățișări, sesiuni de tarot, ciocolată Govinda, multe multe complimente, squash cu adversari competitivi, fistic. Toată piața Romană și un disco ball. Sare, turmeric, sclipici. Wordle de dimineață. Toate astea și mult lapte. Mereu lapte. Organic.

Fiecare zi e un fel de mâncare și pentru asta eu îmi umplu rafturile din cămara mea imaginară.

În unele seri aleg să decongelez un blat emoțional. Alte dăți las un disco ball la hidratat. Apoi, dimineața, mă trezesc foarte devreme și merg să aleg ingrediente din cămară. Se întâmplă să fiu somnoroasă. Atunci iau ce prind. Cum toată lumea știe că urechile de lemn nu merg chiar bine cu sclipiciul, ziua aia nu iese grozavă. În alte dăți blatul nu e dezghețat de tot sau făina e problematică. Dar sunt și dăți când știu precis rețeta pe care vreau să o gătesc sau când nimeresc timpul de coacere al fiecărui ingredient. Alea sunt zilele delicioase. Pe care vreau să le împart. Din care vreau să guști și tu.

Fie că ard blatul, fie că nimeresc combinația potrivită de sare și îmbrățișări, îmi doresc să caut mereu să populez rafturile din cămara mea cu ingrediente de iubit. Nu-mi iese foarte des și nu o să pretind că sunt ok cu asta. Dar, într-o formă sau alta, reușesc și eu să gătesc. Și să mă îndrăgostesc.

---

Dacă verbul "a te îndrăgosti" ar fi un agresor, eu aș fi victima perfectă, mi se întâmplă frecvent, într-un mod fervent. Mă îndrăgostesc de te-miri-ce, tu te miri și eu mă surprind, des, dependentă de entuziasm. Acum sunt îndrăgostită de un om al străzii, de Aubrey, un băiețel american de pe internet, de părul meu, de munte, antrenamentul de kick box, amestecul cald pe care-l beau dimineața, îmbrățișări intense, de vecinul de la 6, genul ăla de bătrânel cu același răspuns la salut.

Eu: Buna ziua! Ce faceți?

El: Bună, taică, nici doi bani nu mai fac.

De fiecare dată mă întreabă dacă vreau să-mi facă cunoștință cu fi-su nu știu cui. De fiecare dată îi răspund la fel.

Scaunele de la masa înamoraților sunt ocupate, ultima oară am suplimentat pentru apa de trandafiri, cu care mi-a făcut cunoștință un prieten. Mi-am dat ochii peste cap când m-a invitat la o înghețată de trandafiri, dar curiozitatea m-a împins la degustare și urechea s-a aplecat la poveștile despre sorbet, dulceață și alte preparate din trandafiri și, eu sunt omul care acordă șanse, entuziasmat.

Am așezat-o întâmplător sau nu lângă iubirea pentru fistic. Un iubit de-ai mei, uneori, înlocuia clasicul “te iubesc”, cu fistic.

Zilele astea am mai înghesuit la masa înamoraților, salamul de biscuiți. N-a fost preferatul meu niciodată, eram dezamăgită când era ideea mamei de desert, însă, cum m-am îndrăgostit de pătrunjel la scurt timp după ce am plecat de acasă, acum a venit rândul salamului de biscu.

Mi-a plasat un băiat, la munte, o felie în buzunar. Textură perfectă, consistență pregătită să se topească în gură, s-a lipit de dinți și gustul s-a așezat confortabil în sufletul gândurilor mele.

Am făcut loc băiatului pe un scaun, la masă, așa că, am combinat salamul de biscuiți cu fisticul și apa de trandafiri.

Ingrediente¹:

• 300g biscuiți fără gluten, vegani;

• 100g melasă nerafinat din zahăr brun;

• 75g unt ghee (unt clarifiat);

• 70g cacao grasă;

• 180 ml lapte vegetal;

• 6 smochine confiate (atâtea am avut și au fost suficiente);

• 4 linguri fistic mărunțit;

• 2 lingurițe apă de trandafiri.

Am zdrobit biscuiții, am păstrat și bucăți mari. Biscuiții fără gluten sunt mult mai aerați, ceea ce îi face ușor de mărunțit cu ajutorul degetelor, dar i-am pisat și cu coada unei linguri de lemn.

Am adăugat fisticul și smochinele tăiate în bucăți mici, peste biscuiți.

Într-un vas, la foc mic, am pus zahărul și pudra de cacao, cernută, și am omogenizat cu telul. Am adăugat laptele, apa de trandafiri și am amestecat continuu până a început să fiarbă și să emane eleganța aromei de ciocolată cu trandafir. Miroase intens a bucurie. Am stins focul și am adăugat untul, l-am încorporat până la ultima bucățică topită și am transformat amestecul într-un sos cremos de ciocolată.

L-am turnat peste biscuiți, am amestecat cu o spatulă, cât să fie absorbit uniform. Am rulat amestecul într-o folie de plastic, am lăsat să se răcească, apoi am dat la frigider peste noapte. Noroc ca era seară și m-am culcat, altfel nu prindea două ore la rece.

Am tăiat dimineață, la micul dejun, și am mai presărat fistic mărunțit pe deasupra.

M-am surprins închizând ochii la primele degustări, am simțit să opresc orice mișcare în jurul meu, ca atunci când sărut pe cineva de care m-am îndrăgostit.

1. FoodNote: Rețetele propuse vor fi fără gluten și fără lactate de vacă. Dacă nu aveți o problemă cu glutenul și toleranța la cazeina este în parametri normali, bineînțeles că puteți folosi făina clasică și produse din lapte de vacă. Doar să țineți cont că glutenul este o proteină foarte elastică și textura aluatelor poate fi ușor diferită.